Pisica este unul dintre animalele care au fost domesticite de om in urma cu mai bine de 3.500 de ani. Scopul? Sa prinda soareci. Dar, spre deosebire de alte rase domesticite de om, pisica nu si-a pierdut abilitatea de a trai la fel de bine si in preajma omului, dar si in salbaticie.
Animal independent si nesociabil, pisica este atasata de locul in care traieste mai mult decat de stapan, de care are nevoie, doar din comoditate.
Cercetatorii britanici, preocupati de studiul comportamentul animalelor, au publicat in revista specializata "Current Biology" rezultatele unui studiu care arata ca pisicile si-au dezvoltat tehnici subtile de tors si mieunat prin care reusesc sa atraga simpatia asupra lor.
Performata este cu atat mai demna de lauda, cu cat pisica reuseste asta mult mai bine decat cainele, de exemplu, animal al carui comportament este, de departe, mult mai devotat omului.
Torsul - manifestare exclusiva a felinelor
Inca din primele zile de viata, puiul de pisica toarce in timpul suptului, iar mama ii raspunde. Pisica toarce din placere, ca un semn de bine, dar si atunci cand sufera, cand este stresata, ranita, bolnava sau muribunda. Este calea prin care isi exprima dependenta: a puiului fata de mama, a pisicii fata de stapan.
Pisica toarce si cand este bolnava sau cand este mangaiata. Daca pisicile domestice torc toata viata, felinele mari au aceasta abilitate doar in primele luni de viata, dupa care "alintul" torsului dispare. Torsul este produs printr-o miscare coordonata a cerului gurii si a laringelui asociat cu miscarea unor muschi. Mecanismul este doar partial descifrat si doar in parte inteles.
Tertipuri pisicesti
Ca rezultat al adaptarii la viata domestica pisicile au dezvoltat cateva tehnici subtile de a toarce, mizand pe efectul psihologic pe care torsul il are
