Pe 8 iunie 1784 un vulcan din sudul Islandeia a erupt timp de opt luni. La acea vreme, consecinţele au fost devastatoare pentru vreme, agricultură şi transport în emisfera nordică. În plus, a ajutat la pornirea Revoluţiei Franceze din 1789.
Fisura vulcanică Laki din sudul Islandei a erupt de pe 8 iunie 1783 până în februarie 1784, scuipând lavă şi gaze otrăvitoare care au devastat agricultura Islandei şi a omorât mare parte din vite. Conform estimărilor din timpul acelor ani, aproape un sfert din islandezi au murit atunci de foame.
Mai citiţi şi:
Norul de cenuşă vine spre România: Boc a convocat Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă
Anul 1816, anul fără vară din cauza erupţiei unui vulcan. Se repetă istoria?
Efectele erupţiei au fost multiple. În Norvegia, Olanda, insulele Britanice, Franţa, Germania, Italia, Spania, America de Nord şi chiar Egipt, erupţia a avut consecinţe, întrucât norul de cenuşe şi particule de sulf aruncate de vulcan au călătorit în întreaga emisferă nordică.
Pe mare, navele nu au mai putut să navigheze, întrerupându-şi călătoria. Vara a fost una foarte fierbinte, iar Benjamin Franklin a scris despre o ceaţă continuă deasupra Americii de Nord şi Europei. Schimbarea climei s-a făcut simţită câteva luni mai târziu: iarna a fost una foarte rece, în timp ce primăvara a adus foarte multe inundaţii, apele făcând sute de victime. În America, fluviul Mississippi a îngheţat în apropiere de New Orleans.
Erupţia de pe atunci a întrerupt şi ciclul musonului din Asia, provocând foamete în Egipt. Istoricii de mediu arată că această schimbare a influenţat în rău economiile din Europa, unde sărăcia şi lipsa hranei a devenit o cauză esenţială a Revoluţiei Franceze din 1789.
"Erupţiile vulcanice pot afea efecte extrem de importante asupra modelelor vremii de la 2 la 4 ani, care au, la rândul lor,
