Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţionale părţi importante din Legea 144/2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).
Prin verdictul CCR dispare însăşi raţiunea de înfiinţare a ANI - dreptul de control al averilor -, structura rămânând cu rolul de "simplă arhivă" şi cu dreptul de a amenda depunerea cu întârziere a declaraţiilor de avere şi de interese. Lovitură de teatru: aceste declaraţii nu mai sunt publice.
Legea a ajuns în atenţia CCR ca urmare a acţiunii depuse de avocata Alice Drăghici, în cadrul operaţiunii de apărare a doctorului Şerban Brădişteanu, judecat penal pentru corupţie. "Eu am contestat ca neconstituţionale câteva articole din Legea 144/2007, dar Curtea a analizat din oficiu întreaga lege ANI.
Prin decizia pronunţată la 14 aprilie în dosarul 5341 D/1999 al CCR au fost declarate neconstituţionale: întreg capitolul I al Legii, cel privind dispoziţiile generale; art. 11 literele e, f şi g - privitoare la caracterul public al declaraţiilor de avere şi de interese (deci de acum sunt
secrete)", ne-a declarat avocata Alice Drăghici.
Un alt punct important este cel privind dreptul ANI de a controla diferenţele vădite dintre averea dobândită pe perioada exercitării mandatului şi veniturile obţinute în aceeaşi perioadă, dreptul de a constata incompatibilităţile şi conflictul de interese, precum şi cel de a sesiza organele judiciare când există indicii de comitere a unor infracţiuni, articolul 14, literele c, d, e şi f, fiind declarat neconstituţional, astfel că ANI nu mai are aceste drepturi.
Tot neconstituţional a fost găsit şi art. 12 alin. 2 privind depunerea declaraţiei rectificative la Agenţie, precum şi art. 42 alin. 2, 3 şi 4 - privitoare la publicitatea declaraţiilor de avere şi de interese ale candidaţilor la funcţiile
