Decât să trecem la euro fără să fim pregătiţi, mai bine mai aşteptăm un an sau doi, este de părere guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. Exemplul Greciei arată că cine intră în zona euro cu un curs distorsionat nu mai are ce să facă, decât să taie din salarii şi din investiţii.

Cât de competitivă este economia românească fără ajutorul cursului de schimb leu-euro? Cu un export bazat pe lohnul din textile şi confecţii şi pe industria de mobilă, nu e de mirare că ocupăm ultimul loc în Uniunea Europeană la competitivitatea structurală. De aceea se pune întrebarea cum vor evolua exporturile României după ce vom adopta euro, când cursul de schimb nu va mai putea ajuta pe exportatori.

Dintr-o dezbatere care a avut loc la BNR a reieşit că este de preferat să se amâne aderarea la zona euro cu unu-doi ani decât să trecem la euro nepregătiţi, deşi banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015. "Contează mai puţin o amânare de un an sau doi decât că trebuie să fim pregătiţi pentru a intra în zona euro.

Noi insistăm pe 2014-2015, pentru că acest obiectiv poate şi trebuie să fie catalizator pentru politici economice coerente, fără de care nu vom putea adera la euro", a afirmat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, întrebat cum comentează declaraţiile directorului general al FMI, Dominique Strauss-Kahn. Oficialul FMI a opinat în cursul ultimei vizite la Bucureşti că România ar putea adopta euro mai târziu decât şi-a programat.

CURSUL "BUN"

Deprecierea monedei naţionale faţă de euro îi ajută pe exportatorii, iar aprecierea leului le mănâncă din profituri. Pentru BNR este important să găsească acel curs de echilibru care îi ajută şi pe exportatori şi care nu generează nici inflaţie. "Cursul de schimb are o corelaţie cu creşterea economică, o poate stimula până la limita la care începe să-ţi amplifice