Dincolo de criza bugetară care zguduie Grecia stă o ghicitoare: de ce statul cheltuieşte atât de nesăbuit, dar colectează impozitele atât de prost? Mulţi greci sunt de părere că răspunsul conţine doar două cuvinte: "fakelaki" ("micile plicuri" date mită) şi "rousfeti" (favorurile politice importante, care afectează orice, de la angajatul profesorilor la afaceri imobiliare cu Biserica Ortodoxă Greacă), notează într-o analiză dedicată corupţiei în Grecia cotidianul american Wall Street Journal, citat de Agerpres.
Potrivit unui studiu care urmează să fie publicat în săptămânile următoare de către Brookings Institution, cu sediul la Washington, mita, clientelismul şi alte forme de corupţie sunt fenomene importante pentru creşterea excesivă a datoriilor unei ţări. În cazul Greciei, aceste fenomene sunt responsabile pentru pierderea anuală de către statul grec a unei sume echivalente cu cel puţin 8% din PIB, adică a peste 20 de miliarde de euro.
Studiul Brookings examinează corelaţia dintre indicii corupţiei şi deficitele fiscale în 40 de economii dezvoltate sau în curs de dezvoltare, subliniind cum corupţia afectează finanţele publice în zone ale Europei, în special în Grecia şi Italia, şi, într-o măsură mai mică în Spania şi Portugalia.
De asemenea, potrivit cercetătorilor de la Banca Mondială, Grecia ocupă ultimul loc în cadrul celor 16 naţiuni din eurozonă în privinţa capacităţii de a controla fenomenul corupţiei, şi ultimul loc în UE, alături de Bulgaria şi de România, în clasamentul realizat de Transparency Internaţional în privinţa percepţiei asupra corupţiei.
Anul trecut, 13.5% dintre familiile greceşti au plătit mită, în medie de 1.355 de euro, potrivit un sondaj al Transparency International, publicat luna trecută. Cetăţenii obişnuiţi au dat plicuri cu bani pentru a obţine permisul de conducere auto, programări la medi
