Erupţia din 1815 a vulcanului Tambora din Indonezia a eliminat o cantitate foarte mare de cenuşă, care s-a răspândit în atmosferă, ceea ce a făcut ca anul următor, 1816, să fie cunoscut drept anul fără vară. Frig şi zăpadă au fost semnalate în lunile iunie şi iulie, atât în Noua Anglie cât şi în nordul Europei.

Erupţia care a avut loc ieri în Islanda ar putea da peste cap vremea din următoarele luni, sau chiar ani. Temerea se bazează pe existenţa unui caz similar care a avut loc în 1815 când un vulcan a erupt în Indonezia şi a eliberat în atmosferă o cantitate foarte mare de cenuşă care s-a răspândit pe mii de kilometri. Consecinţele s-au văzut anul următor care a intrat în istorie drept "anul fără vară". Astfel, luna iunie a anului 1816 a fost înregistrată drept cea mai rece perioadă de vară de atunci şi până în zilele noastre.

VIDEO Erupţii vulcanice care au schimbat lumea

Meteorologul Viorica Dima a declarat că prima consecinţă în cazul unei erupţii de proporţiieste răcirea climei, urmată fiind de defertilizarea solului, deoarece cenuşa din atmosferă trebuie să se depună undeva.

"Când au loc astfel de erupţii, din cauza împiedicării propagării radiaţiei solare primul efect este răcirea climei. Un alt efect ar fi ploile în regiuni aride pentru că acestă cenuşă acţionează drept nuclee de condensare pentru toată umezeala din atmosferă. Apar inundaţii în zone de regulă uscate. De asemenea solul este defertilizat", a declarat meteorologul la Realitatea TV.

"Când un astfel de vulcan erupe împrăştie în atmosferă praf, cenuşă, doixid de sulf, dioxid de carbon, acid clorhidric, acid fluorhidric. Înălţimea la care sunt disipate în atmosferă toate aceste componente este foarte importantă. Se pot atinge şi 34 de kilometri, a fost cazul unei erupţii de acum 70.000 de ani a avut efecte dezastruoase asupra planetei, a urmat o iarnă de o mie de