Marele patriot s-a născut la 2 iunie 1816, în Bucureşti, într-o familie de vechi boieri, fiu al Elenei Obedeanu şi al spătarului Alexandru Rosetti. Începe învăţătura acasă, cu profesori particulari, apoi urmează cursurile secundare la liceul „Sfântul Sava", şi apoi la Paris, la Colege de France. Îşi însuşeşte limba greacă veche, latina, germana şi engleza.
De la 16 ani C.A. Rosetti a arătat un talent deosebit pentru teatru. La vârsta de 17 ani, el este sublocotenent şi este ales adjutant al lui Alexandru Ghica Vodă. Se ştie că ducea o viaţă de petreceri pe lângă boierii tineri din acea vreme. Curând însă, arată o înclinare pentru litere, manifestată mai întâi prin traduceri din Byron, Voltaire, Lamartine ş.a., şi apoi prin lucrări personale.
C.A. Rosetti îşi schimbă complet modul de a trăi, începând cu anul 1844. Această prelucrare a personalităţii sale în vederea unui scop politic îl obsedează. Deseori revine asupra ei: „Trebuie să vezi totul pentru a şti totul" sau „A vedea înseamnă a cunoaşte, a învăţa, iar a cunoaşte şi a învăţa înseamnă a-ţi sluji patria". Şi veşnic dorinţa lui de perfecţionare: „Patria e într-o stare rea şi nu pot face nimic, învăţătură nu am destulă". În anul 1844 vinde moşia părintească şi îndrăzneşte să se apuce de negoţ. El deschide o tipografie împreună cu prietenul lui, Winterbalder ,şi o librărie. Mai târziu şi-a mărit activitatea; a deschis un cabinet de literatură şi o bibliotecă de împrumut. Tipografia lui Rosetti a avut un rol foarte important, nu numai pentru propăşirea noastră culturală, dar mai ales pentru răspândirea ideilor democratice şi pentru pregătirea Revoluţiei de la 1848.
Asociaţia Studenţilor români
În anul 1845 pleacă la studii la Paris, unde pune baza înfiinţării Asociaţiei Studenţilor Români. Întors în ţară el începe conspirativ lupta pentru democratizarea ţării care urma să culmineze cu Re
