„Aromă“ de extraterestru

O întâlnire cu un extraterestru are şanse să nu fie aşa de palpitantă cum se anunţă. Potrivit unui studiu finanţat de Massachusetts Institute of Technology, chimia aflată la baza vieţii eventualelor organisme extraterestre le-ar conferi acestora un miros de-a dreptul letal pentru fiinţele umane. După ce au studiat timp îndelungat cel mai mare satelit al lui Saturn, Titan, specialiştii au ajuns la concluzia că, dacă aici ar exista forme de viaţă, ele trebuie să se bazeze pe metan lichid, nu pe apă. Iar acest lucru înseamnă că întreaga chimie este radical diferită.

Astrobiologul William Bains, unul dintre autorii studiului, a descris microorganismele care ar putea trăi pe Titan, plecând de la moleculele compatibile cu un metabolism dependent de metan. Potrivit lui Bains, astfel de molecule trebuie să se bazeze pe o varietate de elemente mai mare decât cea a moleculelor terestre şi, în plus, ar trebui să fie şi mai mici şi mai reactive din punct de vedere chimic. Chiar dacă un singur astfel de organism, transportat într-un mediu propice vieţii umane, ar putea exploda, ar degaja un fum capabil să ucidă totul în jur. Alt factor care ar putea influenţa viaţa pe Titan este energia. Cu o lumină solară egală cu 10% din cea care ajunge pe Terra, energia pe Titan reprezintă o resursă preţioasă. Teoria lui Bains şi a colegilor săi face satelitul şi mai interesant, după ce, în imaginile transmise de sonda europeană Huygens în 2005, Titan i-a uimit pe specialişti cu peisajul lui cu munţi, fluvii şi lacuri de metan. „Aromă“ de extraterestru

O întâlnire cu un extraterestru are şanse să nu fie aşa de palpitantă cum se anunţă. Potrivit unui studiu finanţat de Massachusetts Institute of Technology, chimia aflată la baza vieţii eventualelor organisme extraterestre le-ar conferi acestora un miros de-a dreptul letal pentru fiinţele umane