Să presupunem că un mare lider terorist este capturat sau asasinat. S-ar pune astfel capăt activităţilor teroriste în cadrul grupului pe care acesta îl conduce, sau le-ar intensifica în semn de răzbunare? Să presupunem că Osama bin Laden ar fi capturat. S-ar potoli locotenenţii lui în acel moment, ar da AK 47-le pe toiagul de păstor, abandonând menirea supremă, sau ar deveni agresivi şi nerăbdători să îi ia locul?
Ideea acestei dezbateri nu-mi aparţine. Ea s-a răspântit la Washington de când administraţia Obama a autorizat uciderea (fără judecată) lui Anwar al-Awlaki, un cetăţean american care s-a mutat din Virginia în Yemen după 9/11 și este acum suspectat de terorism.
Asasinarea lui Anwar al-Awlaki ar putea fi realizată cu ajutorul unei rachete, însă acest lucru ridică încă o problemă. Din câte se pare, Anwar al-Awlaki se află în Pakistan, țară cu care SUA nu sunt în război. Situația este similară și dacă al-Awlaki s-ar afla în Yemen.
Aici ia naștere o altă întrebare: au SUA dreptul să lanseze rachete pe teritoriul unor state cu care nu sunt în conflict?
Jurnalistul Robert Wright, de la The New York Times, compară decapitarea liderilor terorişti cu dispariţia neaşteptată a unor executivi din industria IT, şi exemplifică cu Dell şi Apple, spunând că afacerile ar continua şi fără aceştia. Mai mult, Wright crede că, fiind vorba de grupări religioase, ca al Queda sau talibanii din Afganistan, rata atacurilor ar putea creşte.
„Şansele ca un grup terorist religios să se prăbuşească în urma unei decapitări sunt de 17%. Desigur, tot e mai bine decât nici una, însă se pare că şansele prăbuşirii unui astfel de grup, atunci când nu există nicio decapitare, sunt de 33 la sută. Cu alte cuvinte, asasinarea unui lider terorist pare să crească şansele de rezistenţă ale grupului de la 67%, la 83 %.”
Procentele au la bază studiul detaliat și puțin
