După ce termenul de adoptare a euro - 2014 - a devenit 2015, guvernatorul BNR vorbeşte acum despre o întârziere de „un an-doi". Aderarea la zona euro cu o întârziere de un an-doi este mai puţin importantă decât faptul că România trebuie să fie pregătită pentru a adopta euro, dar banca centrală insistă pentru calendarul 2014-2015, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu.

Directorul general al FMI, Dominique Strauss-Kahn, a declarat la sfârşitul lunii martie, aflându-se într-o vizită la Bucureşti, că România ar putea adopta moneda euro mai târziu decât a programat, în anul 2015, dar că trebuie să îşi consolideze politicile monetare şi financiare pentru a intra pe „drumul cel bun".

Mugur Isărescu a insistat pe necesitatea ca România să calculeze un curs real efectiv şi să încerce să adere la zona euro cu o rată de schimb aflată în zona de echilibru. El crede că problemele Greciei au pornit de la faptul că această ţară a intrat în Uniunea Monetară cu un curs supraapreciat, chiar dacă la acel moment nu era considerat decât un curs ambiţios. „Dacă n-ai un curs de echilibru şi ai intrat în Uniunea Monetară, s-ar putea să ai probleme. (...) A considera Uniunea Monetară Europeană ca un panaceu este periculos. Din multe puncte de vedere, intrăm într-o cutie neagră dacă nu suntem foarte bine pregătiţi", a spus Isărescu.

Isărescu: „Bine că nu ne-a atacat poporul"

În ceea ce priveşte opiniile că o depreciere de curs poate susţine economia, Isărescu s-a arătat de acord până la punctul în care cursul de schimb nu se vede în inflaţie. „Inflaţia nu te ajută la o creştere economică sănătoasă. Pe termen lung, te trezeşti cu o corecţie care îţi mănâncă tot ce ai câştigat", a spus guvernatorul. Vorbind despre evoluţia de anul trecut, oficialul BNR a arătat că alegerea de a nu lăsa cursul să se deprecieze mai mult era varianta