După ce ani buni a fost luată în derâdere pentru că pierduse legătura cu piaţa muncii, Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) a fost serios periată anul acesta. Aspectele care îi afectează cel mai mult pe angajatori nu au fost însă revizuite. Ministerul Muncii a rezolvat una dintre problemele legate de acest nomenclator, eliminând funcţiile care se repetau sub diferite forme. Au rămas, însă, destule cusururi care produc nemulţumiri angajatorilor. Este vor
După ce ani buni a fost luată în derâdere pentru că pierduse legătura cu piaţa muncii, Clasificarea Ocupaţiilor din România (COR) a fost serios periată anul acesta. Aspectele care îi afectează cel mai mult pe angajatori nu au fost însă revizuite.
Ministerul Muncii a rezolvat una dintre problemele legate de acest nomenclator, eliminând funcţiile care se
repetau sub diferite forme.
Au rămas, însă, destule cusururi care produc nemulţumiri angajatorilor. Este vorba, în primul rând, de lipsa din COR a unor posturi devenite tot mai uzuale în organigramele companiilor, mai ales ale celor multinaţionale, care îşi doresc să implementeze aceleaşi scheme de personal în toate statele în care sunt prezente, dar care se lovesc aici de imposibilitatea de a-şi înregistra angajaţii sub denumirea firească a profesiei pe care aceştia ar trebui s-o exercite.
Prin urmare, în România rămân nereglementate funcţii ca agent de vânzări sau merchandiser. Avem, în schimb, specialist plan progres, operator de maşină de calculat, conducător de asociaţii, filiale şi organizaţii obşteşti sau preşedinte de asociaţie naţională cooperatistă.
Mai grav este însă faptul că angajatorii riscă amenzi serioase dacă se abat de la cerinţele COR. Aceasta, fie că este vorba de denumirile posturilor, fie de fişele de post care revin fiecărei ocupaţii în parte şi care, adesea, nu sunt în concordanţă cu nevoile
