Fotografiile Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) luate de satelitul Envisat în care se poate vedea un nor dens de cenuşă vulcanică deplasându-se deasupra Marii Britanii, după erupţia unui vulcan în Islanda la peste 1.000 de kilometri distanţă, a declanşat toate semnalele de alarmă în faţa incidenţei pe care ar putea să o aibă asupra sănătăţii oamenilor din zonele afectate, potrivit Agerpres.
Deşi erupţia vulcanului islandez a provocat un nor de dimensiuni relativ mici, el ar putea afecta întregul nord al Europei care se va afla timp de 48 de ore sub influenţa particulelor de cenuşă vulcanică. Deşi norul se deplasează cu o viteză de circa 11 kilometri ar putea afecta o suprafaţă mare a pământului.
Cenuşa vulcanică în suspensie conţine particule nocive şi vapori. Potrivit experienţei arătată de erupţiile anterioare din Islanda sau din America de Sud, cenuşa atacă aparatul respirator, pielea şi ochii. Iritarea căilor respiratoarii, determinată de mărimea particulelor respirabile, provoacă rinite, amigdalite, laringite şi agravarea sinuzitelor.
Pe de altă parte, inhalarea cenuşei provoacă dureri cronice precum bronşita, astmul şi boli pulmonare obstructive care se pot complica. Cenuşa acţionează şi la nivelul conjunctivei ochilor, asemeni unui corp străin.
Bioxidul de siliciu aflat în componenţa cenuşei afectează directa conjunctiva şi corneea, producând abraziuni, în timp ce la nivelul pielii cenuşa poate provoca iritaţii în cazul supunerii extreme. Aceste efecte sunt mai marcante la copii şi se pot manifesta printr-o tuse persistentă.
Fumul vulcanic este, de asemenea, una din cauzele ploilor acide şi inclusiv a unei scădei accentuate a temperaturilor din cauza unei mai mici iradiaţii solare. Depunerea particulelor de cenuşă pe scoarţa terestră afectează totodată calitatea apelor de suprafaţă, a râurilor şi a lacurilor, printr-o dimunuare a PH
