Copiii familiilor care s-au reîntors în România din străinătate trebuie să treacă printr-un proces de readaptare la şcoala românească. Psihologii spun că aceşti copii trebuie să facă un efort în plus, însă trecerea prin două sisteme diferite de învăţământ le creşte capacitatea de adaptare.

Mihai Ursa este unul dintre copii care a trebuit să facă faţă unei asemenea situaţii de adaptare. Are 13 ani şi acum studiază în clasa a VI-a la Şcoala Generală nr. 1 din Bistriţa. La întoarcerea în oraşul natal, Mihai ştia să vorbească şi să scrie corect în româneşte, ceea ce l-a ajutat enorm în procesul de acomodare. „În timpul şederii noastre de cinci ani în Spania ne-am ocupat de fiul nostru. După ce se întoarcea de la cursuri făceam acasă lecţii de română, matematică şi geografie", mărturiseşte mama copilului, Mihaela Ursa. Băiatul spune că mergea cu plăcere la şcoala din Cobena şi că a învăţat spaniola în nici trei luni. „Am urât primele zile de şcoală pentru că nu cunoşteam limba şi nu înţelegeam ce vorbesc cei din jurul meu. În restul, mi-a plăcut totul. A fost o experienţă de neuitat", mărturiseşte băiatul. Materiile lui preferate erau matematica, sportul, muzica şi ora de educaţie plastică, unde confecţionau diverse obiecte de decor din materiale neconvenţionale. Mihai mai spune că şcoala lui din Cobena avea dotări performante, terenuri de baschet, basebal, tenis, fotbal şi hochei. „Profesorii din Spania ştiau să se exprime bine şi să-şi predea materia. Îmi mai plăcea faptul că ne duceau în numerose excursii tematice cu clasa la ferme agricole şi brutării", susţine Mihai. Şcoala începea în Spania de la ora 9.00 şi se termina la ora 14.00, iar între 12.00 şi 12.30 era pauză de masă. În Bistriţa, lui Mihai nu-i nu-i place că unii colegi de-ai lui de şcoală sunt intriganţi şi că în clasă nu este o atmosferă de echipă ca în Spania.

Încurajările ajută

Psiholog