În 2004, când s-a înscris în concurs, australianca era prezentatoare de televiziune. După ce a aflat că finala se va desfăşura în Ecuador, Jennifer a învăţat, în câteva luni, să converseze în spaniolă.

Dincolo de frumuseţe, ceea ce i-a atras pe membrii juriului la Jennifer Hawkins a fost inteligenţa. În ciuda faptului că blondele au un „renume" la acest capitol, sau poate tocmai de aceea, Jennifer i-a cucerit pe toţi cu uşurinţa ei de a purta conversaţii interesante şi spontane pe orice subiect şi în orice context. S-a calificat între primele cinci concurente după ce a obţinut cea mai mare notă la proba costumului de baie, celelalte finaliste fiind toate originare de pe continentul american: Shandi Finnessey, din Statele Unite, Alba Reyes, din Puerto Rico, şi Yanina Gonzalez, din Paraguay.

Controverse şi presă negativă

Concursul pe naţiuni s-a desfăşurat în Centrul expoziţional CEMEXPO din Quito, Ecuador, şi a fost precedat de trei săptămâni de pregătiri, repetiţii şi evenimente, desfăşurate în cascadă în patru dintre oraşele acestei ţări. Cheltuielile extravagante făcute de organizatori, cei peste 5.000 de poliţişti şi un scandal de corupţie izbucnit în presă exact în timpul competiţiei au umbrit însă eforturile guvernului ecuadorian, care dorea să facă din acest eveniment un prilej de relansare a turismului naţional. Ca să obţină dreptul de a organiza concursul, oraşul Quito a plătit suma de cinci milioane de dolari Companiei Miss Universe, deţinută de magnatul Donald Trump.

Organizatorii au sperat că-şi vor recupera banii prin promovarea mediatică de care se bucură concursul şi, desigur, din taxele încasate de la hotelurile şi restaurantele care urmau să obţină profituri uriaşe. Dar, din cauza corupţiei, autorităţile nu au încasat prea multe taxe, deşi profituri s-au obţinut, cele mai multe câştiguri fiind necontabilizate oficial.

Pres