Viitoarea Lege a parteneriatului public-privat impune reguli stricte pentru investitorii privaţi care vor să se alieze cu autorităţile publice. Numai autoritatea publică poate iniţia parteneriate, iar la retragerea unilaterală a partenerului privat, acesta pierde toată investiţia făcută până la plecare.
Investitorul particular poate să şi închirieze diverse bunuri sau servicii, în cadrul contractelor cu statul, potrivit proiectului Legii privind parteneriatele încheiate între sectoarele public şi privat. Proiectul, aflat acum în „proceduri de urgenţă" la Senat, a fost dezbătut cu patronatele, la finele săptămânii trecute, şi urmează să fie adoptat până la finele actualei sesiuni parlamentare.
Mai citeşte şi:
Ungurii ne-au mai dat o lecţie: Autostrada M43 a fost construită în doi ani
Regulile generale obligatorii care vor fi luate în considerare pe tot parcursul etapelor de iniţiere, negociere şi finalizare a unui contract de parteneriat public-privat sunt:
- Părţile colaborează în mod obligatoriu în baza unor rapoturi contractuale;
- Diviziunea responsabilităţilor, a valorii de finanţare şi a riscurilor sunt convenite prin contract;
- Atât partenerul public cât şi cel privat îşi păstrează identitatea şi responsabilitatea proprie, pe tot parcursul derulării contractului;
- Investiţia privată nu se evidenţiază la capitolul cheltuieli curente din cadrul bugetului de stat sau local al instituţiei publice implicate în proiect. Aceste cheltuieli sunt evidenţiate sub forma de cheltuieli extrabugetare;
- Activele implicate în proiect sunt clasificate ca non-active şi nu vor fi înregistrate în balanţa autorităţii publice implicate;
- Contractarea serviciilor de valoare mare (peste 200.000 de euro) se va face cu respectarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006, ale Legii concurenţei nr. 2
