Elena Găvan este muzeograf în cadrul Muzeului Civilizaţiei Transilvănene Astra şi o parte din munca ei o poartă prin satele judeţului unde caută tezaurele ascunse ale civilizaţiei populare.

Elena lucrează în cadrul Complexului Naţional Muzeal Astra din 2001 şi dacă la început i se părea doar un serviciu, ca oricare altul, astăzi spune că pe zi ce trece este tot mai pasionată de ceea ce face. De fapt, după aproape zece ani de lucrat în muzeu, pentru vizitatori şi sibieni, Elena nu mai ştie cu siguranţă dacă i-ar place să facă şi altceva.

Dificil la început

„Când am început munca în muzeu a fost destul de dificil. Nu pot să spun că era un lucru complet nou, că eram chiar străină de ce înseamnă un muzeu, dar nici uşor nu a fost. Până în acel moment eu studiasem mai mult arheologia, şi mai puţin mă axasem pe port tradiţional. Dar m-am obişnuit destul de repede. Acum m-am acomodat pot să spun că sunt chiar pasionată de ceea ce fac în fiecare zi. Eu cred că în muzeu nu poţi sămâne să lucreazi dacă nu îţi place ceea ce faci. Cred că este o muncă foarte interesantă”, ne-a povestit Elena.

Partea cea mai interesantă

Prin natura serviciului ei, Elena îmbină munca de cabinet cu cea de teren. „Etbnografie fără cercetare nu se poate face”, spune ea. De fapt, aici este şi cea mai interesantă parte a muncii ei: mersul pe teren, prin sate de multe ori uitate de lume, printre oameni încă iubitori de tradiţii şi cu respect pentru înaintaşi. Oameni în ale căror case încă mai găseşti un război de ţesut, păstrat cu sfinţenie de la străbunica, sau un cufăr în care s-a aflat cândva zestrea bunicii, când s-a măritat cu bunicul. “Cam în toate satele din judeţul nostru, dacă ştii unde să mergi, mai găseşti pe cineva care ţine la tradiţie”, spune Elena.

Unul din satele sibiene care a impresionat-o recent este Alămorul. “Am fost într-o cercetare