Reciclarea pet-urilor ar putea aduce bani în plus pentru şcoli. Banii obţinuţi din reciclarea deşeurilor sunt destul de puţini, dar demersul are un important caracter educativ pentru elevii din şcolile primare.

Strângerea de bani pentru „fondul şcolii " sau „fondul clasei" se practică de ani de zile în instituţiile de învăţământ din România. Deşi contestat, părinţii sunt constrânşi, într-un fel sau altul, să contribuie totuşi la susţinerea lui.

„Eu sunt de acord cu fondul clasei atunci când banii sunt folosiţi pentru copii, de exemplu pentru cumpărarea de materiale didactice. Nu sunt însă deloc de acord cu acest fond al clasei atunci când banii sunt folosiţi pentru renovarea şcolii sau a sălilor de clasă ", a spus Alina Malanga, 33 de ani, mama lui Rareş, elev în clasa a IV-a, la Şcoala generală „Badea Cârţan", din Cârţişoara, judeţul Braşov.

Soluţii pentru finanţare

Există însă metode alternative de a aduce bani în şcoală fără a băga neaparat mâna în buzunarul părinţilor. Una dintre acestea ar fi colectarea de peturi, doze de aluminiu sau hârtie şi vânzarea lor către reciclatori.

În România se comercializează, de exemplu, un compactor de peturi, denumit Tepet, care arată ca un obiect electrocasnic şi are capacitatea de a turti sticlele din plastic astfel încât acestea să ajungă la 90% din volumul lor. Acesta costă aproape 200 de lei.

Toate peturile colectate pot fi vândute ulterior. Acelaşi sistem de colectare şi reciclare poate fi aplicat în cazul hârtiei sau a dozelor din aluminiu. De exemplu, un kilogram de aluminiu reciclabil ajunge la 2 lei. „Acest sistem nu ar aduce neapărat foarte mulţi bani la fondul şcolii, dar are un important caracter educativ în spiritul protecţiei mediului printre copii, care sunt foarte receptivi la astfel de mesaje", a precizat Ştefan Vlaston, preşedintele EDU CER.

O