O profesie care ar trebui să se bazeze pe activităţi de preparare a medicamentelor a ajuns să fie văzută ca una de vânzător. În fapt, jobul implică seriozitate şi responsabilitate.
Din păcate, nu mai suntem văzuţi ca angajaţi într-o unitate sanitară, ceea ce nu este bine, deoarece farmacistul face rabat la calitatea multor medicamente. Îi îndemn pe studenţii de la farmacie să încerce să fie prezenţi la cursuri."
Georgeta Cosma, farmacist specialist, 54 de ani
Cererea de farmacişti este în continuă creştere, deşi din facultăţile de profil ies sute de absolvenţi anual. „Este nevoie acută de farmacişti, deoarece, în prezent, sunt mai multe farmacii decât permite numărul farmaciştilor în funcţie", explică Clara Elena Popescu, vicepreşedinte al Colegiului Farmaciştilor din România (CFR). Popescu semnalează faptul că sunt farmacii care funcţionează doar cu asistenţi de farmacie, ceea ce este ilegal, dar inspectorii de farmacie (doar patru la număr - n.r.) nu pot supraveghea activitatea a peste 7.000 de farmacii.
Relaţionare, coordonare şi gestiune
Profesia de farmacist poate fi exercitpde orice persoană care are o diplomă eliberată de o instituţie de învăţământ superior medico-farmaceutic acreditată, conform Legii nr. 95/2006, publicată în MO 372 din 28.04.2006. „Pe lângă licenţă, pentru a profesa, este necesar să se obţină Autorizaţia de liberă practică, reprezentată de Certificatul de membru CFR", precizează Popescu.
Principalele îndatoriri ale unui farmacist nu mai sunt cele clasice, precum cea de prepararea medicamentelor. Ele au fost înlocuite cu unele care se bazează pe componenta de relaţionare, coordonare şi gestiune. „Relaţionarea se referă la o comunicare eficientă cu clienţii, coordonarea face referire la activitatea zilnică, în timp ce partea de gestionare implică atribuţii ce ţin de monitorizarea permanentă a
