Cine crede că îşi poate bate joc de ANI se înşală", a declarat ieri premierul Emil Boc. El a repetat anunţul făcut vineri că Guvernul va mo-di-fica prin ordonanţă de urgenţă Legea ANI, astfel încât prevederile sale să fie în acord cu hotărârea Curţii Constituţionale (CCR).

Problema este că decizia judecătorilor Curţii Constituţionale afectează profund funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, ceea ce face foarte dificilă găsirea unei soluţii care să respecte şi misiunea principală încredinţată ANI, inclusiv prin negocierile îndelungate cu Uniunea Europeană, dar şi restricţiile impuse de Curtea Constituţională. Nu întâmplător, premierul s-a declarat dispus să întreprindă „tot ceea ce este necesar, la nivel guvernamental şi parlamentar", astfel încât „să nu fie afectat drumul pe care s-a înscris România în ceea ce priveşte transparenţa şi controlul averilor demnitarilor".

Riscul cel mai mare provocat de hotărârea CCR este acela că, în lipsa unui gardian al respectării termenelor de depunere şi al corectitudinii cu care sunt completate declaraţiile de avere şi de interese, nu va mai exista nici un fel de garanţie că oficialii vor afişa pe paginile instituţiilor lor declaraţii exacte. După cum nu va mai exista nici un fel de garanţie că vor fi sancţionaţi oficialii ale căror declaraţii de avere şi interese se dovedesc inexacte sau indică averi mult mai mari decât veniturile.

Varianta unei ordonanţe de urgenţă care să salveze misiunea anticorupţie a ANI după recenta decizie devastatoare a CCR reia scenariul din 2008 când, în urma unei hotărâri la fel de drastice a Curţii Constituţionale privind CNSAS, Cabinetul Tăriceanu a dat o ordonanţă de urgenţă care a repus instituţia pe picioare. Ordonanţele de urgenţă ajung însă, în cele din urmă, în Parlament, iar dacă cea privind resuscitarea CNSAS a trecut fără probleme de majoritatea din 2008, nu es