Adrian Mutu a fost pedepsit nouă luni. Ştiţi povestea, a luat pastile de slăbit. Cu această ocazie am aflat mulţi dintre noi de sibutramină, care este inclusă pe lista substanţelor interzise pentru sportivi. E mult sau puţin? Aş spune că este enorm. Trei luni au trecut, iar celelalte șase, în sine, trec relativ repede. Vine vara, nu îi plâng de milă lui Mutu: îşi va găsi o coastă însorită unde să ancoreze.

Această suspendare înseamnă însă multe lucruri, toate nefericite pentru starul român. Unul este că judecătorii nu au înghiţit povestea cu medicamentul de slăbit. Prins cu ocaua mică a doua oară, după episodul cocaina de la Chelsea, lui Mutu îi va fi greu să mai convingă pe cineva că este om cinstit. Dacă aţi ştii că o persoană a fost dovedită de două ori că a furat, aţi mai primi-o în casă? Viitorul Briliantului nu pare prea strălucit. Poate vreun şeic să-l mai angajeze din noiembrie încolo sau vreun manager excesiv de tolerant.

Mai este şi un alt capitol, cel al compensaţiilor. Chelsea a cerut bani grei, socotindu-se păcălită de Adi Mutu. La fel va face, aproape sigur, şi Fiorentina. Italienii au plătit pentru serviciile fotbalistului, dar acesta – din vina sa exclusivă – nu şi-a putut respecta obligaţiile faţă de club. Mutu stă pe tuşă din ianuarie şi are vina lui pentru declinul formaţiei din Florenţa, ajunsă pe locul 10 în Serie A. Prevăd procese lungi şi dureroase. Despre şansele fotbalistului de a mai rămâne şi la toamnă în lotul violeţilor nici nu merită discutat.

Aşadar, pierd credibilitatea şi bugetul lui Mutu, pierde Fiorentina, dar şi naţionala României. În ciuda relaţiilor mai puţin cordiale dintre el şi Răzvan Lucescu, piteşteanul era un jucător de neignorat. Mai ales acum, în plină penurie de valori pe care o traversează fotbalul românesc. Până în noiembrie, România va fi jucat cu Franţa şi va fi făcut deja un pas, înainte sau îna