Pagina de istorie a oraşului Braşov, al treilea care intră în campania "Oraşul de vis", ne poartă pe urmele dacilor, a sovieticilor care au schimbat numele acestuia în "Stalin" şi ne aduce până la debutul festivalului "Cerbul de aur", în 1968. Sursa: Vanessa, cititor evz.roSursa: Vanessa, cititor evz.ro
1 /.
Braşovul a fost atestat documentar în 1234, dar cercetările arheologice au arătat că zona a fost locuită încă din neolitic. Alte legende spun că a fost înfiinţat de Cavalerii Teutoni, prin 1211.
Descoperirile arheologilor au atestat existenţa unor temple dacice în zona Pietrele lui Solomon, a unor aşezări şi cetăţi pe Dealul Melcilor şi în cartierul Valea Cetăţii. FOTO evz.ro
IMAGINI DIN BRAŞOV
Majoritatea au fost deteriorate sau distruse în comunism, în cadrul programului de sistematizare. O parte din actualele fortificaţii datează din 1448-1453, când Iancu de Hunedoara a dat ordin de distrugere a cetăţii Braşovia de pe şaua Tâmpei, piatra şi materialele de construcţie fiind folosite la întărirea cetăţii medievale a Braşovului din vale, cu opt bastioane dispuse din 100 în 100 de metri, 4 porţi fortificate şi 32 turnuri de apărare.
Locul unde s-a născut imnul
În 1521 este trimisă celebra scrisoare a lui Neacşu din Câmpulung către judele Braşovului, prima scriere în limba română, în care este anunţat de mişcările trupelor turceşti de dincolo de Dunăre. În 1559 Diaconu Coresi a tipărit prima carte scrisă în limba română, „Întrebare creştinească”.
Au mai urmat şi alte premiere, cum ar fi prima cronică locală cu subiect românesc (1628), primul calendar almanah românesc (1731) şi prima gramatică românească (1757). În 1848, poetul şi jurnalistul Andrei Mureşanu a compus aici poezia "Un Răsunet", cunoscută drept „Deşteaptă-te, române!”, care a devenit imnul de stat al României, în 1990.
Oraşul Stali
