Pe 19 aprilie 2005, cardinalul Joseph Ratzinger era ales de cei 119 cardinali reuniţi în conclav, pentru a-i succeda lui Ioan Paul al II-lea. La cinci ani de la istoricul eveniment este dificil de făcut un bilanţ, pentru că pontificatul lui Benedict al XVI-lea a fost marcat de crize succesive, care alungă orice analiză serenă, transmite corespondentul RFI în Italia, Ştefan Popescu.
Se împlinesc cinci ani de când Benedict a devenit Papă. Pe 19 aprilie 2005, cardinalul Joseph Ratzinger era ales de cei 119 cardinali reuniţi în conclav, pentru a-i succeda lui Ioan Paul al II-lea. Sarcină grea, pentru cel care timp de 20 de ani fusese prefectul Congregaţiei pentru Doctrina Credinţei, transmite corespondentul RFI în Italia, Ştefan Popescu (audio).
La cinci ani de la istoricul eveniment este dificil de făcut un bilanţ, pentru că pontificatul lui Benedict al XVI-lea a fost marcat de crize succesive, care alungă orice analiză serenă. Totuşi, actualul Papă a ştiut să-şi lase amprenta pe o serie de dosare importante. Unul dintre acestea este diplomaţia. Benedict al XVI-lea călătoreşte puţin, dar acordă o mare importanţă relaţiilor cu alte state şi biserici.
Lui i se datorează restabilirea relaţiilor diplomatice cu Rusia, strângerea legăturilor cu Biserica Anglicană şi relansarea relaţiilor cu Biserica Luterană. Enciclica adresată catolicilor din China în 2008, prin care aceştia sunt invitaţi să depăşească diviziunile politice este considerată primul pas spre normalizarea relaţiilor cu regimul comunist de la Beijing.
Relaţiile cu celelalte religii monoteiste au fost mai degrabă tensionate, atât cu musulmanii, cât şi cu evreii. Aceştia din urmă sunt nemulţumiţi, mai ales pentru relansarea procesului de beatificare a lui Pius al XII-lea, Papă care şi-a exercitat ministerul în timpul celui de-al doilea Război Mondial.
Cei cinci ani de pontificat ai lui
