Limba română e mai vie decît cred cei care se ocupă cu normarea ei la Academia Română. În varianta engleză a Wikipedia se găsește un articol despre sportul național al limbajului, înjurătura. Articolul susține că, fără îndoială, limba noastră-i o comoară de cuvinte și expresii obscene. Atitudinea sexistă, atît de răspîndită în societatea românească indiferent de regiune, se observă și la nivelul limbajului: femeile primesc atribute din cîmpul semantic al prostituției, falocentrismul e o ideologie.

Articolul din Wikipedia se bazează pe următoarele surse: două dicționare urbane care indexează, în regim deschis, expresiile care circulă prin cartierele și prin Parlamentul României. Democrația limbii a atins cel mai înalt nivel. Spectaculoasă e inventivitatea, dubii apar asupra răspîndirii și utilizării reale a acestor expresii. Cum lingviștii nu par interesați de producția orală contemporană de limbaj, rămîne mai degrabă să ne amuzăm decît să verificăm corectitudinea definițiilor date.

"A-i da palme lui Cantemir", ce este o "magdalenă", cîte "vanghelisme" ai auzit azi sau cine poartă "Luis Vitani" - toate aceste expresii fac parte din marele joc social numit limba română. Dicționarurban indexează 1919 definiții propuse de 501 colaboratori, iar 123urban 4547 de definiții pentru 3732 de termeni. Cîți dintre acești termeni au o existență pasageră în limbă nu putem ști. Am reținut că pentru dilematic există două definiții; prima se referă la "un cititor sau colaborator al revistei Dilema veche, în esență cineva care își pune probleme, preocupat și interesat de cotidian". A doua face toți banii:

"dilematic: stare proprie românilor de la revoluție încoace."

Articolul din Wikipedia, aici

Dicționarurban, aici

123urban, aici

Limba română e mai vie decît cred cei care se ocupă cu normarea ei la Academia Română. În varianta engleză a Wikip