Persoanele care au credite ipotecare se pot trezi că trebuie să aducă alte garanţii băncii, din cauză că locuinţele sunt evaluate la preţurile actuale ale pieţei, doar dacă există o astfel de prevedere în contractul de credit. Băncile fac tam-tam pe acest subiect pentru că, dacă nu aduc clienţii alte garanţii sau nu pot plăti dobânzi mai mari, atunci trebuie să constituie provizioane la BNR, deci îşi diminuează profitul.
Băncile reevaluează garanţiile imobiliare pe care persoanele fizice le-au „angajat“ atunci când au contractat credite ipotecare. Cum piaţa imobiliară a scăzut, casele nu mai valorează la fel ca în 2007 şi 2008, astfel că băncile trebuie să acopere în vreun fel golul creat de criză. Unii bancheri spun că ar trebui să crească dobânzile, alţii susţin că oamenii trebuie să aducă alte garanţii (maşina, de exemplu) sau să restituie mai repede creditul. Alţii spun că nu vor fi afectaţi clienţii, care oricum abia îşi pot plăti creditele. BNR este de părere că, acolo unde nu mai există garanţii solide, băncile trebuie să crească provizioanele.
Un regulament al Băncii Naţionale a României (BNR) care a intrat în vigoare la începutul lui 2007 obligă instituţiile de credit să reevalueze locuinţele aduse garanţii la credite, de regulă, la intervale de trei ani, dar, dacă apar „modificări semnificative“ ale pieţei imobiliare, cum ar fi scăderea pieţei de profil în ultimii doi ani, atunci reevaluarea apartamentelor şi caselor ipotecate trebuie să se facă mult mai des. Unele bănci fac evaluarea anuală, dar nu bat la uşa clientului să vadă în ce stadiu îşi ţine casa, ci completează doar nişte hârtii, în funcţie de preţul zonei în care este amplasată locuinţa.
Regulamentul BNR nr. 19 din 14.12.2006 privind tehnicile de diminuare a riscului de credit utilizate de instituţiile de credit şi firmele de investiţii prevede la articolul 43 că pentru mon
