În ultimul deceniu, s-a constatat că din ce în ce mai mulţi oameni suferă de migrene, ulcer gastric sau duodenal, constipaţie, retenţie de apă, eczeme şi dureri articulare.
Alţii ajung la medic cu tulburari mai grave, ca artrita reumatoidă, astmul sau depresia. Cercetările medicale recente au demonstrat că, de fapt, multe dintre aceste afecţiuni sunt reacţii adverse la alimente sau la compuşi ai acestora.
Întrucât simptomele sunt atipice, medicii le găsesc cu greu o explicaţie. Scăderea imunităţii, pierderea sau creşterea în greautate nejustificată, durerile de cap persistente, afecţiunile pielii, părului sau unghiilor, digestia defectuoasă, stările permanente de oboseală, dificultăţile de concentrare şi infecţiile urinare sau genitale sunt manifestări destul de generale, care numai după o atentă investigare pot duce la diagnosticul de intoleranţă la alimente.
Afecţiunea este declanşată de lipsa unei enzime necesare digestiei, iar modul în care aceasta se transmite este fie genetic, fie cgenerat de stres sau boală, spun specialiştii. Spre deosebire de alergie, care este o reacţie a sistemului imunitar, intoleranţa alimentară este o reacţie chimică. Alergia se manifestă ca o reacţie imediată şi mult mai evidentă, pe când intoleranţa alimentară se defineşte ca un proces lent, de tipul unui proces inflamator cronic, la un produs pe care îl consumi în mod frecvent. Manifestarea clinică poate apărea inclusiv după 72 de ore de la consumarea produsului.
Cele mai frecvente alimente care pot genera intoleranţă sunt: cerealele, lactatele, ciocolata, ouăle, fructele, vinul (în special cel roşu) sau aditivii alimentari de tipul: Gluten din grâu - liant alimentar din grâu care îi dă pâinii capacitatea de dospire. Se regăseşte în grâu, orz, ovăz, secară. Proteinele acestor cereale sunt toxice pentru persoanele care au dezvoltată intoleranţă alimentară la gluten
