Mediul de business cere un proiect naţional de aderare la zona monetară unică. Eliminarea influenţelor riscului valutar este văzut ca principalul avantaj de adoptare a euro. În plus, companiile româneşti vor fi obligate să devină competitive.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România a transmis, ieri, că Guvernul, politicienii şi mediul de business trebuie să-şi fixeze ţinte comune de aderare la zona euro, ce trebuie grupate într-un proiect naţional. Îngrijoraţi de mesajele publice din ultima vreme, potrivit cărora o amânare a termenului de adoptare a monedei unice ar fi oportună, afaceriştii români spun că ţinta de 1 ianuarie 2015 trebuie păstrată.
Deficit negociat
Potrivit preşedintelui AOAR, Florin Pogonaru, declaraţiile unor reprezentanţi ai Executivului, care spun că un deficit mai mare ar permite mai multe investiţii, sunt „aiureli". „Guvernul ar putea propune FMI-ului o depăşire a deficitului bugetar cu 1-2% din PIB, peste ţinta convenită de 5,9%, uitând că acest deficit trebuie finanţat", a spus Pogonaru. Acesta a adăugat că România trebuie să rămână bancabilă, iar deficitele bugetare mari „amanetează viitorul ţării".
„Politicienii trebuie să transmită mesaje că pot face management în mod corect şi nu trebuie să vină cu aiureli că ne va fi mai bine dacă vom obţine aprobarea unui deficit de peste 8% din PIB", a adăugat şeful AOAR.
Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, a declarat recent că oficialii români se gândesc la negocierea unui deficit bugetar mai mare, cu condiţia ca diferenţa să fie folosită exclusiv "pentru nişte proiecte de investiţii, cu efect multiplicator în economie". Reprezentanţii AOAR îl contrazic.
"Noi nu credem că vom face încă două autostrăzi dacă vom avea deficit mai mare, ci că banii vor fi risipiţi ca şi până acum", a spus Pogonaru, care a arătat că în România fondurile de investiţii ajung s
