Proiecte energetice in valoare de circa 6 miliarde de euro, care ar putea crea mii de locuri de munca si ar putea insemna pentru multe companii locale iesirea din criza, gandite intre statul roman si investitori privati, refuza sa se concretizeze. Reactoarele 3 si 4 ale centralei de la Cernavoda, proiect de 4 miliarde de euro, au deja o intarziere de un an si multi investitori se indoiesc de capacitatea statului roman de a-si sustine participatia majoritara, in timp ce parteneriatele semnate in 2008 cu Termoelectrica pentru investitii de 2 miliarde de euro inca se zbat in faza studiilor de fezabilitate.
"Sectorul energetic este strategic si statul vrea sa detina controlul asupra noilor proiecte cu toate ca lipsesc lichiditatile pentru a asigura finantarea necesara", spune Ramona Volciuc Ionescu, senior associate in cadrul DLA Piper.
Volciuc da poate cel mai elocvent exemplu pentru aceasta problema si anume cea a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda.
"Exemplul "clasic" este reprezentat de reactoarele 3 si 4, proiect in care statul intentiona initial sa detina aproximativ 20% din societatea de proiect insa inainte de semnare cota dorita a urcat la 51%. Bineinteles, in prezent statul are dificultati in a asigura finantarea ce ar permite demararea constructiei celor doua reactoare. Nu este exclus ca statul sa fie de acord sa-si reduca participatia in acest proiect in viitorul apropiat", crede Volciuc. Aceasta nu este singura problema care porneste de la statul roman.
"Intrucat in ultimii ani s-au succedat mai multe exercitii electorale care au produs diferite schimbari in reprezentarea in functiile executive, acestea au implicat o anumita lipsa de continuitate in activitatea institutiilor relevante implicate in proiectele de asociere, precum si incertitudini sau incetiniri in derularea acestor proiecte", spune Cristina Filip, partener in cadrul fi