- Economic - nr. 530 / 21 Aprilie, 2010 In conditiile actuale, extrem de capricioase din punct de vedere meteorologic, stresul provocat plantelor de variatiile de temperatura, in special de seceta prelungita din timpul verii, poate compromite productia agricola de pe arii extinse. Pentru a evita vitregiile naturii, agricultorii sunt obligati sa gaseasca solutii eficiente din toate punctele de vedere, o asemenea oportunitate, necunoscuta in judetul Mures pana in prezent, o reprezinta cultura sorgului furajer, o cultura care s-a extins foarte repede in lume dupa anul 1950, odata cu crearea hibrizilor de mare productivitate si cu posibilitati de recoltare mecanizata, cu combina de cereale. Sorgul pentru boabe reprezinta o cultura de viitor pentru agri-cultorii mureseni, prin faptul ca are utilizari variate, la fel ca si porumbul; cultura nefiind distrusa de mistreti si de ciori, iar productia nu se fura. In plus, fiind o planta de origine tropicala suporta mai usor seceta si arsita din timpul verii, motiv pentru care este numita "camila vegetala", prezentand un sistem radicular puternic, dispus pe 8 etaje, prevazut cu numerosi perisori radiculari; tulpina si frunzele sunt prevazute cu un strat de ceara, favorizand reducerea transpiratiei. De remarcat si faptul ca sorgul poate valorifica eficient terenurile nisipoase si nisipolutoase, cele supuse eroziunii si cele acide cu un ph intre 4,5-8, iar valoarea economica si furajera a sorgului pentru boabe este apropiata cu a porumbului. Boabele de sorg se pot folosi si direct in alimentatia oamenilor, in industrie pentru extragerea amidonului, alcoolului si a bioetanolului. Cea mai mare intrebuintare a boabelor de sorg este in alimentatia taurinelor si a porcilor la ingrasat, a pasarilor, iar fanul de sorg este superior celui de porumb, deoarece contine saruri de calciu, fosfor si caroten. Sub forma de siloz, sorgul are ac