Suprafaţa cultivată cu căpşuni s-a micşorat cu 200 de hectare faţă de anul precedent când în judeţ au fost identificate 1350 de hectare cu căpşuni. Micşorarea se datorează lipsei unei pieţe de desfacere a produselor, dar şi a investiţiei în replantarea culturilor, sume care sunt mult prea mari acum pentru căpşunari.
Doar 1150 de hectare de pământ agricol au fost cultivate cu căpşuni în acest an, în zona Halmeului, Turţului şi Gherţa Mică, denumită de localnici şi ţara căpşunilor. Suprafaţa este cu 200 de hectare mai mică faţă de anul 2009, micşorarea datorându-se sistemului neorganizat de predare a fructelor dar şi a culturilor îmbătrânite.
Conform reprezentanţiilor Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală(DADR), căpşunarii nu îşi mai permit să investească atât de mulţi bani. „Tradiţia se pierde încet, plantele îmbătrânite trebuie reînnoite, iar asta costă destul de mult. În plus, nu există o piaţă de desfacere pentru aceşti agricultori, ei sunt nevoiţi să-şi vândă marfa în alte judeţe, unde monopolul este deţinut de alte persoane“, a declarat Ioan Pop, inginer în cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală.
Încasări mai mici
Dacă pe vremuri căpşunarii stângeau adevărate averi din căpşuni, situaţia nu este tocmai una benefică pentru aceştia, în momentul de faţă. „Cultiv căpşuni de 16 ani. Mi-am făcut avere din ei, mi-am ridicat casă, am trăit pe picior mare. Acum lucrurile s-au schimbat, iar banii obţinuţi din căpşuni ne asigură lemnele pentru perioada de iarnă“, a declarat Maria Rus, căpşunară din Hamleu.
Dacă în urmă cu 10 ani, aceasta cultiva pe o suprafaţă de un hectar numai căpşuni, acum a ajuns să folosească doar 30 de ari, în acest scop. „Nu se mai merită. Muncim şi mai mult, comparativ cu alţi ani şi producţia tot nu este de 100%. Culturile de căpşuni trebuie schimbate la trei ani, investiţia e
