Criza declansata in Grecia demonstreaza faptul ca zona euro are nevoie de o disciplina bugetara mai severa si este o greseala din care autoritatile ar trebui sa invete, spun analistii internationali.
Multe tari care folosesc moneda unica europeana, in special Grecia, interpreteaza apartenenta la aceasta zona euro ca pe un drept de a plati pentru importuri cu obligatiuni, nu cu resurse reale.
In plus, nu doresc nici sa ofere investitorilor rate mai bune ale profitabilitatii, nici sa devina producatori mai ieftini, deci mai competitivi. In schimb, fac apel la puterea politica pe care o detin, cerand imprumuturi de la alte state din zona euro, deoarece nu le pot obtine de pe pietele financiare.
Intre timp, unele dintre aceste tari cred ca, in viitor, aceste datorii vor fi iertate in intregime si, in loc sa faca schimbari pentru a putea plati pentru masinile, smartphone-urile sau avioanele importate, printre altele, vor sa primeasca aceste bunuri sub forma de donatie, este de parere Hans-Werner Sinn, presedintele Institutului German pentru Cercetare in domeniul Economiei.
Intr-un comentariu pentru The Wall Street Journal, Sinn spune ca Uniunea Europeana are nevoie de schimbarea reglementarilor privind datoriile, de sanctiuni aspre si, in special, de un nou sistem de reguli care sa reglementeze modalitatea de penalizare, fara sa lase loc pentru interpretarile politice.
Potrivit spuselor sale, pentru a salva moneda unica, liderii europeni ar trebui sa se inteleaga asupra mai multor aspecte.
Primul dintre acestea este stabilirea ratei datoriilor raportate la produsul intern brut invers proportional fata de rata deficitului raportat la PIB. De exemplu, pentru fiecare 10 puncte procentuale de diviatie de la rata datoriilor din PIB fata de cei 60% stipulati in Tratatul de la Maastricht, deficitul ar trebui
