Agricultorii le cer guvernanţilor să subvenţioneze şi cultivarea plantelor modificate genetic, de vreme ce aceste produse cuceresc Europa. Uniunea Europeană a interzis în urmă cu trei ani cultura transgenicelor, iar România, devenită membră UE, a trebuit să se conformeze legislaţiei comunitare şi a renunţat la culturile de soia. Cu toate acestea, soia modificată genetic se utilizează pentru hrana animalelor în aproape toate fermele de animale din UE, inclusiv România. Agricultorii români au anunţat declanşarea unor proteste în luna aprilie, printre revendicări fiind şi aprobarea unei legislaţii pentru cultivarea de plante modificate genetic, în special soia.
„Avem nişte nelămuriri legate de culturile modificate genetic. Dacă există îndoieli privind efectele OMG (organisme modificate genetic) aupra sănătăţii umane, dacă există riscuri, să se spună şi să se interzică consumul. Dacă nu, să ne lase să cultivăm. Toate fermele de animale din Europa, inclusiv din România, importă soia modificată genetic din SUA şi Brazilia. Peste 90% din ferme importă astfel de soia. Trebuie să se clarifice o dată acest aspect, este periculoasă sau nu soia modificată genetic. Culturile de soia modificată genetic au fost o afacere importantă în România. Peste 300.000 de hectare erau cultivate înainte de a fi interzis, iar producţia atingea chiar un milion de tone pe an. Preţul era de 300 euro pe tonă, deci o afacere de 300 milioane euro pe an. La soia convenţională abia cultivăm 15.000 de hectare", ne-a declarat Nicolae Sitaru, preşedintele Ligii Producătorilor Agricoli (LAPAR).
Directorul Institutului de Cercetări Alimentare, Gheorghe Mencinicopschi, consideră că a fost vorba de ipocrizie când s-a interzis cultivarea de soia modificată genetic, dar importurile în Europa nu au fost stopate.
„Agricultorii noştri au dreptate. Din punct de vedere pur economic au dreptate,
