"Mai întâi o implozie economică şi acum o erupţie vulcanică: liniştita Islandă nu a provocat niciodată atâtea daune în Europa în peste două secole, dar locuitorii săi preferă să râdă", relata nu fără umor amar AFP.

Agenţia franceză de ştiri aminteşte că, la 8 iunie 1783, o erupţie a vulcanului Laki din sudul insulei a trimis în aer un uriaş nor de cenuşă care s-a abătut asupra Islandei şi a survolat apoi Europa. "Ceaţa de la Laki", conţinând picături de acid fluorhidric şi gaz sulfuric, a costat viaţa a 100.000 de islandezi şi a 20.000 de locuitori din Norvegia, Germania, Franţa, Marea Britanie. Urmările climatice au durat mai mulţi ani şi au constat în ierni aspre, veri caniculare, furtuni devastatoare pentru recoltele agricole.

Acum însă, vulcanul Eyjafjöll a fost mult mai blând. Islandezii fac haz de necaz, spunând mai în glumă mai în serios că îi răzbună pentru umilinţele la care i-a supus Europa de la criza financiară din 2008.

Din cauza acesteia, aproximativ 340.000 de britanici şi olandezi şi-au pierdut investiţiile, iar Londra şi Haga vor acum rambursarea a circa 3,9 miliarde de euro de la ţărişoara nevoită să ceară ajutor de la FMI. Islandezii nu accceptă să plătească şi spun că "ultima dorinţă a economiei muribunde a ţării lor a fost aceea ca cenuşa ei să fie risipită deasupra Europei".

Sau: "Vrei Islanda? Îţi închidem aeroporturile!". Ameninţare cu accente ironice din partea unei ţări care nu a inspirat nimănui teamă de la vikingi încoace.

Dar cel mai răspândit banc se bazează pe un joc de cuvinte: "Britanicii doreau cash, dar cum nu există C în alfabetul islandez, au primit cenuşă" (ash în engleză).

"Mai întâi o implozie economică şi acum o erupţie vulcanică: liniştita Islandă nu a provocat niciodată atâtea daune în Europa în peste două secole, dar locuitorii săi preferă să râdă", relat