Fostul preşedinte argentinian Reynaldo Bignone a fost condamnat marţi la 25 de închisoare pentru că a ordonat crime împotriva umanităţii la centrul militar de tortură Campo de Mayo.

Bignone (82 de ani) a negat totul. "Pe timp de pace dispariţia unei persoane înseamnă un lucru, dar în război este cu totul altceva", s-a apărat liderul dictaturii militare argentiniene din perioada 1976-1983.

Bignone a fost găsit vinovat în peste 100 de cazuri de tortură şi crimă. După citirea verdictului, rudele victimelor care se aflau în sala de judecată au aplaudat îndelung decizia instanţei.

Alte şase cadre militare (foto dreapta) au primit în acest proces condamnări de la 17 la 30 de ani. Peste 1.400 de oameni au fost acuzaţi oficial pentru crime împotriva umanităţii în timpul dictaturii lui Reynaldo Bignone şi 74 dintre ei au fost deja condamnaţi.

Estimările arată că peste 11.000 de oameni au murit în timpul regimului, în timp ce organizaţiile pentru drepturile omului vorbesc de 30.000 de oameni. Bignone a precizat că acţiunile armatei au fost îndreptate împotriva terorismului.

După lovitura de stat din 1976 împotriva preşedintelui Argentinei, Isabel Peron, la şefia Argentinei s-au instalat pe rând preşedinţii Jorge Rafael Videla şi Leopoldo Galtieri. Pentru opozanţii regimului militar au fost construite zeci de centre de tortură dintre care cel mai mare a fost Campo de Mayo, la marginea capitalei Buenos Aires, condus de Reynaldo Bignone. Prin Campo de Mayo au trecut peste 5.000 de opozanţi dintre care nici 50 nu au supravieţuit.

După ce Argentina a pierdut în 1982 războiul cu Marea Britanie pentru teritoriul Insulelor Falkland, Reynaldo Bignone a preluat preşedinţia Argentinei. În decembrie 1983, în Argentina au fost organizate alegeri libere şi Bignone a fost înlocuit de la şefia ţării de liderul Partidului Radical, Raul Al