Dan Sociu s-a aflat într-o rezidență de o lună la Ledig House (aflată la două ore distanță de New York) la recomandarea Open Letter, cu sprijinul Institutului Cultural Român din New York. Erupția vulcanului Eyjafjallajökull îl ține captiv pe teritoriul american de o săptămînă. Ne-a acordat un scurt interviu pe email (C.V.).

Cum ai ajuns una dintre victimele vulcanului cu nume impronunțabil?

Victimă e puțin spus, mi-e dor de prietena mea de mă topesc. Mai ții minte discuția noastră din Nevoi speciale, despre cum o să se termine și cu zborurile și o să rămînem fiecare pe continentele noastre? Uite, na, self-fulfilling prophecy, doar că nu mi-am făcut-o singur și continentul e altul.

Ce ai făcut în rezidență? Ai scris?

Am tradus Hemon și am scris o poezie în engleză:

in that moment between life and death,

you get some kind of bicycle

on which you learn to give up control.

a bike without a handlebar,

so you can teach your hands with nothing to grab

anymore, without pedals, to forget your feet,

without wheels, to get used with no direction at all.

the same metaphysical organism who, in a rainy afternoon,

invented the limits, is coming and taking them back.

and you're left only with your fear of falling,

to make the moment real.

Ce scriitori mai erau în rezidență? Ce făceați toată ziua?

Era o doamnă care scria o carte despre John Ruskin, un tip de la Chicago Tribune care scria un roman despre o femeie nord-coreeană, un elvețian care scria jurnal (despre noi) și cu care plănuiam în fiecare zi să mergem la Woodstock, dar n-am mai ajuns, un tip din Bangladesh fost matematician, fost avocat internațional pe drepturile omului, fost bancher pe Wall Street și personaj principal într-un roman celebru, care scria și el un roman (pe care sper sa îl traduc cîndva, pentru că din cîte