Experţii nu au ajuns la un consens referitor la efectele nocive asupra consumatorilor de ouă pe care le-ar avea găinile stresate din fermele de păsări. Am vrut să vedem însă dacă măcar după gust specialiştii culinari pot deosebi un ou provenit dintr-o fermă de păsări de unul bio. Rezultatul experimentului realizat de România Liberă a fost surprinzător.

După cum am scris ieri, un reporter incognito al RL a petrecut mai multe zile în două ferme de păsări de lângă Bucureşti (Crevedia şi Mihăileşti). Cu această ocazie, a descoperit că multe găini stau îngrămădite în cuşti insalubre, mişună prin grămezi de dejecţii, mor prin spânzurare sau sunt electocutate ca să stea departe de propriile ouă. Dincolo de faptul că aceste condiţii arată lipsa unui minim respect pentru nişte fiinţe vii, rămâne întrebarea dacă stresul în care trăiesc păsările are efecte asupra calităţii ouălor. Specialiştii au păreri împărţite.

În martie 2010, după izbucnirea scandalului „ouălor stresate", pr. univ. dr. Mihai Decun prezenta conducerii Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare un raport în care afirma că ouăle provenite din fermele ecologice (bio) „au o calitate superioară celor de tip convenţional, pentru că nu conţin reziduuri de pesticide, hormoni şi medicamente, au un conţinut mai redus de colesterol şi concentraţii mai mari din vitaminele A, D, E, K, B şi Omega 3". Acesta citează rezultatele unui studiu efectuat în 2008 de un grup de cercetători din Italia (Hidalgo et co.) şi publicate în Food Chemistry, în care au fost studiaţi 41 de parametri fizici şi chimici ai calităţii ouălor provenite din cele patru sisteme de creştere a găinilor ouătoare (în cuşti, în hale la sol, în aer liber, bio). Concluzia? „Există o diferenţă de ordin calitativ în defavoarea ouălor provenite din sistemul de creştere în cuşti, dar această diferenţă nu justifică diferenţa de preţ", care e şi de trei ori