De pe timpul lui Ceauşescu n-am mai citit un comunicat atât de sec adresat “prosti- mii”, aşa cum a fost cel ce a urmat convocării la Cotroceni a Guver- nului. Deşi agenda anunţată conţinea mai toate priorităţile ţării legate de recesiunea economică, cele două ore şi jumătate ale întâlnirii au fost înghesuite în câteva enunţuri formale: Preşedintele a precizat, a menţionat, a subliniat, a cerut etc. Fără o analiză, o idee nouă şi oportună. “Pe surse” însă a răzbătut că reuniunea n-a fost una doar de bifat.
Ci a constituit o anume răfuială a preşedintelui cu Guvernul Boc al câtelea, pe care l-a moşit, pe care practic îl conduce de un an şi jumătate, dar de a cărui impotenţă, ce a dus populaţia la fierbere, la exasperare, nu vrea să-i fie legat numele.
Ca de obicei, Băsescu e într-o grabnică scotocire după ţapi is- păşitori pentru o politi- că economică şi socială pe care a impus-o, dar pe care acum, la eşec, nu şi-o asumă. Nu va ezita în acest scop să-l mazilească, nici o pa- gubă, dimpotrivă, pe Boc. Care nu-i nimic altceva decât o butafo- rie. Băsescu are şi pri- lejul de a se debarasa de “Banda celor 3”, care-l calcă pe nervi şi cărora le-a şi arătat pisica: Blaga, dar mai ales Videanu şi Berceanu.
Episodul de marţi trebuie consemnat ca o manifestare (încă) informală a republicii prezidenţiale, pe care titularul de la Cotroceni desigur că o speră instaurată la revizuirea Constituţiei. Băsescu nu s-a consultat cu Guvernul, ci, punându-l drepţi, ca pe o trupă de răcani, i-a indicat ce şi cum să facă. Dar în acest fel îşi recunoaşte propria răspundere în administrarea dezastruoasă a ţării. Proverbul cu peştele e valabil şi în acest caz.
