Traficul aerian a fost reluat ieri pe majoritatea aeroporturilor europene, însă mii de zboruri continuau să fie întârziate pe întreg Globul. Între timp, pieţele de produse ultraperisabile, dar şi forţele NATO din Afganistan au început să resimtă efectele blocadei aeriene.
Ieri după-amiază, cvasitotalitatea aerodromurilor din Europa operau normal, însă numeroase zboruri aşteptau încă pe aeroporturi din întreaga lume pentru a putea ateriza sau efectua tranzitul în Europa. Vulcanul Eyjafjallajokul şi-a redus cu 80% emisiile de cenuşă, conform seismologilor islandezi, citaţi de AFP, iar densitatea scăzută a celui de-al doilea nor eliberat în atmosferă la începutul săptămânii a permis revenirea treptată la normal. Conform organizaţiei europene pentru navigaţie aeriană, Eurocontrol, ieri, trei sferturi din traficul aerian de deasupra Europei - circa 22.000 de zboruri - au decurs normal. În România, al doilea nor de cenuşă a traversat ieri întreg teritoriul ţării, însă nu a mai creat restricţii pentru traficul aerian. Premierul Emil Boc a spus ieri, la finalul şedinţei de guvern, că „în România nu există nici un fel de problemă" şi că se pot face „decolări şi aterizări fără restricţii, din perspectiva Ministerului Transporturilor". Cu toate acestea, la fel ca în întreaga lume, şi la Bucureşti pasageri blocaţi în tranzit sau cei cu bilete la curse anulate aşteptau încă să-şi continue călătoriile.
Blocajul aerian a jenat chiar şi operaţiunile NATO: potrivit unui ofiţer occidental detaşat la Kabul, 5.400 de soldaţi americani şi 1.100 din alte state ale Alianţei nu au putut ajunge la timp în Afganistan din cauza norului de cenuşă vulcanică. În plan economic, activităţile firmelor de curierat aerian, dar şi ale altor companii dependente de importuri au avut de suferit ca urmare a închiderii spaţiului aerian în majoritatea ţărilor din Europa. DHL a e
