- Comentariu - nr. 531 / 22 Aprilie, 2010 Pe la inceputul anilor `90 _ dupa instalarea democratiei de tip occidental _ aparuse pe scena politica un personaj carismatic (in viziunea feminina), care a descoperit, cu gandirea sa "profunda", ca industria romaneasca ar fi "un morman de fiare vechi". Sub sloganul "Nu ne vindem tara" (dar o dam la kilogram), s-a inceput actiunea de desfiintare treptata, dar sigura, a tuturor sectoarelor din industrie, din "ograda" Romaniei si, astfel, au aparut niste "fiinte cu fata umana" care, odata intrate in "ograda", si-au intins tentaculele spre ce le-au vazut ochii, spunandu-si, pline de sine, ca "asta imi apartine". Daca nu a mers chiar asa in toate cazurile, s-au folosit de "responsabilii" din aceste sectoare care, pentru un onorariu indestulator, care sa le ajunga si nepotilor de azi, au secatuit zeci, sute, mii de intreprinderi, predandu-le falimentare, cu acte in regula, prin diferite forme de "actiuni" si FPS-uri, forme menite sa abureasca ochiul vigilent al demnitatii si bunului-simt ale populatiei care, nemaiavand ce face, a ingrosat randurile de someri. Dar aceste "fiinte cu fata umana" nu s-au saturat cu ceea ce apucasera, ci au intrat in cel mai inalt for legislativ _ Parlamentul. Prin aceeasi metoda, au obtinut resursele vitale si strategice ale tarii: petrolul, gazul metan, Electrica etc. Gazul nu si-l pierduse Romania nici dupa razboiul pe care l-a purtat cu tara din care au venit acesti asa-zisi patroni, ai acestui "E.On Gaz", care "si-au pus laba" pe gazul metan al romanilor. Astazi, ei s-au constituit ca un "stat in stat", monopolizand totul. De la bunul-simt si demnitatea cetateanului roman _ saracit pe zi ce trece _ pana la toate sectoarele economiei, dependente de el (E-On Gaz)! Mi-a fost data "sansa" sa intru in cele trei cladiri E.On Gaz, din Targu-Mures, dar nu am suficiente cuvinte sa va descriu, la sup