Dupa ce Guvernul a esuat cu masurile anticriza care nu-si arata efectele, analistii economici se tem ca un fiasco similar se va produce si cu ultimele incercari de reducere a costurilor bugetare.
In aceste conditii, tinta de deficit convenita cu FMI este pusa sub semnul intrebarii, iar rezultatul se va traduce in inflatie, indiferent daca ea va veni din cresterea unor taxe sau din prabusirea productiei. Marti, intalnirea dintre Guvern si presedintele Traian Basescu de la Cotroceni s-a "soldat" cu un comunicat de nici zece randuri a Presedintiei. In rest, nimic despre masuri concrete de reducere a cheltuielilor administratiei anuntate "pe surse", cheltuieli care, in primele doua luni ale anului, au crescut in loc sa scada.
Se poate totusi face restructurare si se pot reduce cheltuielile?
Florin Pogonaru, presedintele AOAR (Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania), se indoieste de acest lucru. Este, in primul rand, vorba despre "retinerea" sistemului, dar si despre credibilitate: "Masurile anticriza nu si-au facut efectul - din punctul nostru de vedere cea mai buna masura anticriza a fost incheierea acordului cu FMI, altminteri situatia ar fi fost dramatica. Insa, dincolo de aceasta masura, noi ne-am ascuns dupa FMI, apoi am luat masurile standard pe care
le-a luat toata lumea - programele Prima casa sau Rabla. Dar cam atat. Si apoi, ce credibilitate mai ai sa anunti masuri noi, cand promiti un lucru si nu il faci, cand cea mai elementara masura pe care ar fi trebuit sa o iei - sa-ti platesti muntele de datorii pe care il ai fata de companii - nu este indeplinita?", se intreaba Pogonaru.
El mai crede ca, dupa ce a esuat cu programul anticriza, Guvernul incearca cu partea de reducere a cheltuielilor, care insa va fi mult mai dificila decat se credea. "Nu exista nici anvergura si nici curajul de a face restructurari, de pilda. Si apoi, du