Consiliul Naţional al Cinematografiei (CNC), condus de Eugen Şerbănescu, este instituţia care gestionează fondurile care se strâng din contribuţiile societăţilor de cablu, procente din publicitatea care apare la televizor, din vânzarea DVD-urilor: în total circa 6 milioane de euro, în scădere faţă de anii trecuţi, când şi o parte din beneficiile jocurilor de noroc se vărsau spre cultură. CNC este instituţia care decide ce filme autohtone sunt finanţate.
Ce vă place mai mult, Sergiu Nicolaescu sau Cristian Mungiu?
E.Ş.: Îmi plac filmele bune. Nu pot face aprecieri nominale câtă vreme sunt directorul CNC, pentru că nu vreau să introduc tensiuni inutile în lumea cinematografică.
Se poate înţelege că vă place şi Nicolaescu, şi Mungiu în aceeaşi măsură?
E.Ş.: Aici nu e vorba de autori, ci de filme. Un autor poate să aibă filme mai reuşite şi mai puţin reuşite. Francisc Ford Coppola, de exemplu, n-a mai reuşit după „Naşul" să facă un film la acelaşi nivel. Rămâne totuşi un regizor foarte important.
Care e regizorul dvs. preferat?
E.Ş.: Liviu Ciulei.
Credeţi că CNC ar trebui să finanţeze mai degrabă producţiile de masă sau filmele bune?
E.Ş.: Nu există o contradicţie între cele două categorii, eu cred că există filme de public care sunt în acelaşi timp şi filme bune.
Ne puteţi da câteva exemple din cinematografia autohtonă?
E.Ş.: „Pădurea spânzuraţilor", „Iacob", „Glisando", „Hotel de lux".
Totuşi, despre nici unul dintre acestea nu puteţi spune că a devenit un film cu succes de casă.
E.Ş.: Eu cred că da. „Cel mai iubit dintre pământeni" şi „Moromeţii" sunt filme şi bune, şi de public.
În ultimii ani există foarte mulţi câştigători ai marilor festivaluri. Câţi dintre ei au avut finanţări de la CNC?
E.Ş.: Toţi.
Primul scandal a fost când Cristian Puiu, deşi nu s-a calificat la finanţăr
