Iuliana Tudor, vedeta pe care o poţi întâlni în cadrul campaniei iniţiate de Ghidul „Adevărul TV“, vorbeşte despre munca în echipa emisiunii „O dată-n viaţă“, de la TVR 1.
Adevărul TV: De câtă atenţie distributivă e nevoie într-o emisiune ca „O dată-n viaţă?"
Iuliana Tudor: În direct, ori poţi, ori nu poţi. Cale de mijloc nu există. Dacă nu ai date pentru treaba asta, e bine să te apuci de altceva. Nu pot să afirm că e uşor, dar nici că e greu. Am avut momente în care trebuia să fiu atentă la cinci surse de informaţie simultan şi să reacţionez în secunde.
Casca, unde mi se comunicau modificări în desfaşurător, invitatul din faţa mea, care-mi răspundea la o întrebare, redactorul din spatele camerei, ce-mi făcea disperat semne că am un telefon urgent, întrebarea următoare, pe care trebuia s-o construiesc în minte şi, în acelaşi timp, intervenţiile celorlalţi invitaţi din platou, care aveau reacţii la cele spuse de intervievat şi pe care nu-i puteam lăsa în „aer". În zece ani de TV, am experimentat multe situaţii-limită. E multă adrenalină! Şi-mi place de mor!
Ce om a contat cel mai mult în formarea ta profesională şi cum s-a produs declicul, acel moment care a deschis relaţia mentor-învăţăcel?
Elise Stan. Cea pe care am cunoscut-o după ce am fost admisă prin concurs ca prezentator, în TVR. Mi-a plăcut delicateţea cu care mi-a vorbit. Restul a venit firesc. Ne-am legat puternic şi nu ne-a mai dezlegat nimeni de-atunci, deşi unii au încercat s-o facă.
Cât de mare este echipa?
Echipa este formată din două corpuri, unul redacţional, celălalt de studio. În redacţie suntem puţini, dar foarte buni. Nu cred în formule cu echipe încărcate. Cât priveşte echipa de studio, aici sunt aproximativ 60-70 de oameni. Cu toţii fac echipa!
Relatează-ne o întâmplare care a dat peste cap indicaţiile de regie...
Eugen Cristea avea următ
