Fondurile de garantare introduse în principalele ţări ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani de criză, se concentrează pe susţinerea datornicilor rămaşi fără serviciu în urma disponibilizărilor masive şi au un puternic caracter social. Programul „Prima Casă“, care funcţionează cu sprijinul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, a fost lansat, la nivel declarativ, pentru a stimula sectorul construcţiilor, care a condu

Fondurile de garantare introduse în principalele ţări ale Uniunii Europene, în ultimii doi ani de criză, se concentrează pe susţinerea datornicilor rămaşi fără serviciu în urma disponibilizărilor masive şi au un puternic caracter social.

Programul „Prima Casă“, care funcţionează cu sprijinul Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, a fost lansat, la nivel declarativ, pentru a stimula sectorul construcţiilor, care a condus anul trecut la o scădere de 1,4% a produsului intern brut. Cu toate acestea, prima parte a programului a căpătat un caracter social, venit şi pe fondul alegerilor prezidenţiale, permiţând accesul persoanelor cu venituri reduse la credite ipotecare mai ieftine.

România se află printre ţările din Uniunea Europeană unde au fost implementate cele mai puţine măsuri pentru stimularea cererii de locuinţe, fiind inclusă în grupul statelor cu zero-unu măsuri în vigoare în acest sector, alături de Letonia, Slovacia şi Irlanda, potrivit unui studiu al companiei de consultanţă şi audit Deloitte. În grupul ţărilor cu patru - cinci măsuri în vigoare se află marile puteri economice din Uniune, respectiv Franţa, Germania, Marea Britanie şi Spania.

Italienii au fost primii care au lansat un fond de garantare ipotecară, venit ca o măsură anticriză, însă nici până astăzi nu au reuşit să îl implementeze. Ministerul Finanţelor din Peninsulă înc