Retrocedarea Parcului Bordei are o istorie controversată. Procese în instanţă, acuzaţii de o parte şi de alta, acte de proprietate ce stau încă sub semnul întrebării, multe necunoscute. Dispoziţiile de retrocedare a parcului au fost semnate de primarul Traian Băsescu, a urmat un schimb de terenuri parafat de Adriean Videanu. Nici Oprescu n-a scăpat de scandal - Constanda nu mai vrea acum nici Satul Francez, ci 160 de milioane de euro.

Jurnalul Naţional a demarat în urmă cu patru ani o campanie de salvare a Parcului Bordei. N-a fost uşor, pentru că la început puţini au fost cei care au înţeles că bucureştenii merită să se plimbe în continuare pe aleile parcului, amenajat încă de pe vremea lui Carol al II-lea.

În septembrie 2003, primarul general, Traian Băsescu, a semnat două dispoziţii fără a le mai supune votului Consiliului General, prin care dădea Parcul Bordei în schimbul Satului Francez familiilor Lincaru şi Tudor. La momentul respectiv s-a considerat că afacerea Satului Francez este profitabilă pentru municipalitate şi terenul respectiv nu merită a fi retrocedat.

De precizat că în 2008, în mandatul lui Adriean Videanu, Satul Francez nu mai era o prioritate, aşa că a ajuns într-un final în proprietatea lui Constanda. Deciziile au fost luate în funcţie de interesele politice, aşa că nu ne mai miră nimic.

Revenind în septembrie 2003, în biroul primarului Băsescu nu au intrat niciodată reprezentanţii celor două familii, ci nimeni altul decât Costică Constanda în calitatea lui de atunci de reprezentant al revendicatorilor. Discuţiile au avut loc între afacerist şi edil, Constanda declarând de multe ori că a obţinut atunci promisiunea lui Băsescu de a trece prin Consiliul General şi Planul Urbanistic Zonal, de care avea nevoie pentru a construi tot ce dorea pe spaţiul verde.

GHINION CONSTANDA

Ghinionu