Majoritatea gorjenilor îşi plătesc la timp taxele percepute de autorităţile locale, fie că este vorba de impozite, de taxele de drum sau alte dări, însă, în anumite cazuri, nu au parte de o infrastructură care să le permită măcar să viseze că sunt cetăţeni europeni.
Lipsa investiţiilor cauzată de absenţa fondurilor, ambele făcând casă bună cu lipsa de iniţiativă a funcţionarilor publici sau a aleşilor din administraţia publică locală, a făcut ca o parte din drumurile din Gorj să fie departe de ceea ce înseamnă şosele moderne în Uniunea Europeană. De fapt, unele drumuri judeţene nici nu intră în discuţie, cele comunale arată în prezent ca pe vremea strămoşilor. Pe anumite drumuri judeţene din Gorj se circulă exact în aceleaşi condiţii ca în urmă cu peste 200 de ani. Dacă nu ar exista stâlpii de electricitate şi alte semne ale civilizaţiei, impresia generală ar fi de muzeu al satului în aer liber. Datele statistice sunt grăitoare în ceea ce priveşte starea infrastructurii judeţului.
13,5 kilometri de drumuri de pământ
Potrivit unei situaţii întocmite de Serviciul Drumuri Publice din cadrul consiliului judeţean, în Gorj există în prezent o reţea de drumuri, totalizând 837 de kilometri. În administrarea consiliului judeţean intră 34 de drumuri, catalogate ca „judeţene“. Conform stării de viabilitate a reţelei de drumuri publice judeţene, în Gorj sunt: 618,779 kilometri de drum cu îmbrăcăminte asfaltică şi 126,42 kilometri de drum cu îmbrăcăminte de beton. Diferenţa de peste 92 de kilometri o reprezintă însă drumurile pietruite şi cele din pământ (78,253 kilometri de drumuri pietruite şi 13,541 kilometri de drumuri de pământ). De asemenea, nouă poduri sunt în stare critică: „Pentru podurile din beton, durata de exploatare este de 50 de ani până la prima reparaţie capitală. Până în prezent, nu s-a depăşit această perioadă pentru nici un
