Este o afecţiune neurologică relativ rară, numită şi „boala ticurilor“. În afara ticurilor, apare tendinţa de a rosti cuvinte obscene şi de a repeta automat cuvinte sau zgomote auzite la alţii.
Primele simptome ale sindromului Tourette apar în intervalul de vârstă 2-15 ani şi constau în ticuri simple ale feţei, gâtului, mâinilor şi ale picioarelor. Apoi, după un anumit interval de timp, apar ticuri complexe, care se adaugă celor deja existente. În majoritatea cazurilor, aceste ticuri sunt imposibil de gestionat, dar există şi cazuri când manifestarea lor poate fi amânată până când bolnavul ajunge într-un loc în care îşi poate manifesta ticurile fără a deranja.
Se moşteneşte de la părinţi
Cauzele sindromului Tourette nu sunt complet cunoscute, dar pentru specialişti este evident faptul că moştenirea genetică joacă un rol important. Deşi există mai multe gene implicate în apariţia sindromului, doar una dintre ele este cunoscută. Dacă unul dintre părinţi poartă gena SLITRK1, care determină boala, copilul are 50 la sută riscuri de a face şi el sindromul Tourette.
Băieţii prezintă un risc mai mare de a fi afectaţi, în timp ce fetele care moştenesc genele unor părinţi cu sindromul Tourette pot suferi de tulburarea obsesiv-compulsivă. Copilul nu va moşteni întotdeauna ticurile părinţilor, ci va manifesta altele. Cele mai noi cercetări în materie de neurochimie au arătat faptul că sindromul apare din cauza unor disfuncţii la nivelul neurotransmiţătorilor precum dopamina şi serotonina, care sunt implicaţi în controlul mişcărilor corpului şi care conferă starea generală de bine.
Ticurile sunt stânjenitoare
Specific „bolii ticurilor" este faptul că persoanele afectate nu îşi pot controla anumite mişcări precum clipitul, încreţirea nasului, ridicarea umerilor, grimasele ori scuturarea capului. Aceste gesturi sunt rapide, fără s