Acum un an, mai exact pe 24 aprilie 2009, autorităţile sanitare mondiale trăgeau primul semnal de alarmă legat de epidemia gripei AH1N1. Un an mai târziu, spectrul unei pandemii mondiale cu efecte devastatoare a lăsat loc criticilor, vizavi de dramatizarea excesivă a pericolului. O exagerare care a costat şi câteva miliarde de dolari, cheltuite pe vaccinuri şi medicamente.

Acum un an, mai exact pe 24 aprilie 2009, autorităţile sanitare mondiale trăgeau primul semnal de alarmă legat de epidemia gripei AH1N1. Un an mai târziu, spectrul unei pandemii mondiale cu efecte devastatoare a lăsat loc criticilor, vizavi de dramatizarea excesivă a pericolului. O exagerare care a costat şi câteva miliarde de dolari, cheltuite pe vaccinuri şi medicamente.

Totul a plecat de la micuţul Edgar Hernandez, un puşti mexican de cinci ani, care s-a îmbolnăvit în estul Mexicului. Cu această ocazie, lumea întreagă a descoperit primul caz de gripă porcină.

Mexicul avea să devină astfel epicentrul unei pandemii, despre care ni se spuneau toate grozăviile. Astăzi, Edgar Hernandez o duce foarte bine, a primit ajutoare de la stat, părinţii săi, o maşină de ocazie, ba chiar i s-a ridicat şi o statuie în satul său natal. Trăieşte deci în Mexic, tot cu părinţii săi, la doi paşi de crescătoria de porci de unde s-a crezut că a plecat totul. S-a crezut, dar nu era chiar aşa, întrucât ulterior aveam să descoperim că Edgar Hernandez nu a fost primul bolnav de gripă porcină şi că virusul H1N1 apăruse în urmă cu câteva luni deja în Mexic, dar şi în Statele Unite.

De atunci şi până azi, pandemia s-a făcut simţită în 213 ţări şi teritorii din lumea întreagă. Câţi oameni au fost infectaţi iar e greu de spus. Organizaţia Mondială a Sănătăţii estima că 30% din cele 6,7 miliarde de pământeni vor fi atinşi. Specialişti renumiţi spun însă că ştacheta trebuie coborâtă undeva între zece şi 2