Curtea Constituţională şi-a motivat ieri de ce a declarat neconstituţionale mai multe articole din Legea ANI: creează confuzie, contravine prezumţiei de nevinovăţie şi violează intimitatea. Hotărârea prin care Curtea Constituţională a declarat, săptămâna trecută, ca neconstituţională legea de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) blochează şi o revenire rapidă a instituţiei pe linia de plutire. Motivul: Curtea a mai decis că Executivul nu poate adopta o ordonanţă de urgenţă pentru funcţionarea instituţiei timp de 45 de zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial, dictând, în schimb, elaborarea unui proiect de lege, aşa cum reiese din motivarea deciziei judecătorilor CCR, publicată ieri.
Practic, aşa cum relevă şi textul motivării, în acest moment sunt blocate investigarea averilor ilicite, verificarea presupuselor situaţii de incompatibilitate şi publicarea declaraţiilor de avere şi interese. „Este cea mai nefavorabilă motivare care putea exista. Curtea inventează teorii de drept. Spune că în acest caz nu este posibilă o ordonanţă de urgenţă, deşi în cazul CNSAS a fost posibilă, iar Curtea a menţinut ordonanţa. Este o decizie care s-a dat pentru a salva nişte indivizi. Eu cred că putem în continuare să discutăm şi să gândim o Agenţie care se poate ocupa de declaraţiile de avere.
Pe aceeaşi logică a Curţii ne putem aştepta să fie declarate neconstituţionale ANAF şi Garda Financiară, pentru că şi aceste instituţii fac controale şi dau amenzi", a declarat, pentru RL, Laura Ştefan, expert SAR.
Pe de altă parte, deşi, public, premierul Emil Boc s-a arătat hotărât să deblocheze activitatea Agenţiei, Guvernul nu a comunicat în timp util Curţii punctul său de vedere, prin care ar fi putut să susţină constituţionalitatea legii ANI. Guvernul ar fi avut această posibilitate după ce avocaţii doctorului Şerban Brădişteanu (cercetat pen
