Situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate nu poate fi rezolvată prin ordonanţă de urgenţă, aşa cum anunţase guvernul. Sursa: Agerpres

Guvernul nu poate să reglementeze situaţia Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) prin ordonanţă de urgenţă, potrivit Curţii Constituţionale.

Judecătorii susţin, în motivarea deciziei prin care au declarat neconsti tuţionale mai multe prevederi din legea ANI, că acestea pot fi puse în acord cu decizia Curţii doar printr-un proiect de lege. Pe de altă parte, motivarea făcută publică, ieri, de Curte lasă parlamentului, care ar trebuie să analizeze problema, o marjă redusă de manevră în privinţa atribuţiilor ANI.

ANI, suprapuneri cu alte organisme

Judecătorii Curţii au eliminat anumite atribuţii ale ANI cum ar fi sesizarea organelor de urmărire penală sau a instanţelor pentru confiscarea unei părţi din averea dobândită pe motiv că se suprapun cu cele ale organelor de urmărire penală.

„Activităţile de cercetare, de anchetă efectuate de inspectorii de integritate sunt urmate de întocmirea unui act de constatare, cu efecte similare rechizitoriului, sub aspectul sesizării instanţei de judecată”, se afirmă în motivare. Or, Curtea a constatat că Agenţia nu este instanţă judecătorească, iar, în plus, funcţia de inspector de integritate este funcţie publică cu statut special.

De asemenea, Curtea a stabilit că atribuţia inspectorului de integritate de a solicita confiscarea averii nejustificate încalcă şi prevederile constituţionale potrivit cărora „caracterul licit al dobândirii se prezumă”, iar „averea dobândită licit nu poate fi confiscată.

Pe de altă parte, ocrotirea vieţii private, garantată de Constituţie, a devenit, prin decizia Curţii, o pavăză împotriva publicării declaraţiilor de avere. Judecătorii susţin că este neconstituţională „expunerea nejustificată