Jennifer Johnston, nascuta in ianuarie 1930, este cu certitudine una dintre cele mai faimoase scriitoare irlandeze. Unele dintre romanele sale au fost incununate cu premii de prestigiu, altele au fost adaptate pentru filme de succes. Este si cazul romanului de fata, publicat in 1984, ecranizat in 1992, cu Julie Christie si Donald Sutherland ca protagonisti.
"Barbatul de la gara"*), ca majoritatea cartilor lui Jennifer Johnston, reflecta preocuparea constanta a autoarei pentru felul in care familiile, echilibrul interior si relatiile afective ale acestora sunt afectate de tragediile istoriei. Intreaga insula, nu numai partea de nord-est (Irlanda de Nord) care tine de Marea Britanie, traieste de decenii intr-o tensiune mocnita care izbucneste la rastimpuri in atentate violente. Jennifer Johnston, care traieste in Irlanda de Nord, cunoaste foarte bine aceasta stare de lucruri si este influentata de ea in cartile sale.
Eroii principali, care au ajuns aproape de varsta a treia, se retrag pe coasta bucolica a Irlandei, sa-si duca un trai linistit dupa o viata zbuciumata. Lui Helen i-a murit sotul intr-un atentat, nu se intelege cu fiul ajuns la facultate (si cazut sub influenta extremistilor) si se apuca de pictat, cum si-a dorit inconstient intreaga viata. Roger, erou britanic de razboi, fara o mana si fara un ochi, n-are grija banilor, in urma unei mosteniri uriase, dar are pasiunea garilor. Cumpara o gara dezafectata, departe de lume, intr-o zona vecina cu marea si unde trenul nu va mai circula niciodata, si o restaureaza. Incercase sa faca acelasi lucru in Scotia, dar rudele, pregatite sa-i inhate averea, l-au declarat nebun si abia a scapat din ghearele lor hraparete. Amandoi vor sa fuga de o viata si o lume carora nu le mai vad rostul. Ajung sa se cunoasca, devin prieteni, petrec impreuna momente care le aduc o bucurie de care aproape uitasera, la un p
