S-a născut într-o familie de grădinari din Pleşoiu şi de când era copil a învăţat să aibă grijă de plante şi să îşi vindă marfa în pieţe din toate colţurile ţării.

Oltenii care vin în fiecare primăvară să cumpere răsaduri din Piaţa Zahana sunt deja prieteni cu nea’ Dumitru. Au trecut mai bine de 30 de ani de când le aduce marfă proaspătă din grădina sa de la Pleşoiu. Prietenos, grădinarul oltean îi cunoaşte pe toţi şi le explică de fiecare dată cum să îngrijească plantele astfel încât să obţină o recoltă bună. „Am clienţi pe care îi ştiu de zeci de ani, de cînd erau copii, au crescut sub ochii mei, iar acum vin şi cumpără în fiecare primăvară răsaduri de la mine. M-am împrietenit cu ei, mă cunoaşte multă lume“, mărturiseşte Dumitru Cojocaru.

A moştenit grădina şi nu poate renunţa la ea

Nea’ Dumitru provine dintr-o familie în care grădinăritul era principala ocupaţie. Bunicii săi erau grădinari, tatăl său s-a ocupat tot de cultura plantelor, iar el a dus mai departe tradiţia familiei. „Muncesc în grădină de când eram copil. Cu asta s-au ocupat părinţii mei, cu asta mă ocup şi eu. Este o muncă destul de grea, dar nouă ne place. Chiar dacă stăm în grădină de dimineaţa până seara, ne-am obişnuit şi nu ni se mai pare foarte greu. Şi soţia mea tot de grădină se ocupă, muncim împreună, din iarnă, de când punem răsadurile şi până toamna, când culegem recolta“, povesteşte grădinarul.

Ca să aibă cele mai frumoase răsaduri în fiecare primăvară, nea’ Dumitru are grijă să monteze solariile în grădină încă din timpul ierii, din februarie. De atunci nu a fost zi în care să nu aibă grjă de plante. „A fost o iarnă grea, pentru că a nins mult şi mi s-au mai stricat solariile. Ne trezeam noaptea să dăm zăpada jos de pe folie, am muncit mult, dar de ani de zile de când sunt grădinar am învăţat că niciodată nu poţi să te pui cu natura“, spune Dumitru Cojocaru